Tuesday, August 31, 2004

DECIZIA nr. 199 din 13 mai 2003 a Curtii Constitutinale

DECIZIE nr. 199 din 13 mai 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 si ale art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 3 iulie 2003

Costica Bulai - presedinte
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 si ale art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Bon & Ami Impex" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 2.341/CA/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si litigii de munca.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. Cu privire la art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale prealabile sesizarii instantei de judecata nu constituie o incalcare a art. 21 din Legea fundamentala, care consacra accesul liber la justitie. De asemenea, pune concluzii de respingere a exceptiei ridicate si in privinta art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, deoarece aceste prevederi legale nu au legatura cu art. 43 si 134 din Constitutie, invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 22 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 2.341/CA/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si litigii de munca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 si ale art. 28 din Legea nr. 50/1991, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Bon & Ami Impex" - S.R.L. din Bucuresti intr-un litigiu cu primarul municipiului Bucuresti si primarul sectorului 2 Bucuresti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 ingradesc exercitiul dreptului de acces liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, deoarece conditioneaza posibilitatea sesizarii instantei judecatoresti, pentru anularea unui act administrativ ori pentru obligarea organului administrativ la eliberarea unui act, de depunerea, in prealabil, a unei reclamatii la autoritatea administrativa respectiva. De asemenea, considera ca fiind neconstitutionale si dispozitiile art. 28 din Legea nr. 50/1991, astfel cum au fost modificate prin pct. 28 din Legea nr. 453/2001, intrucat acestea prevad dreptul "autoritatilor administratiei publice locale sa desfiinteze constructiile amplasate pe domeniul public sau privat al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor fara sesizarea instantei judecatoresti, permitand astfel nasterea unor abuzuri si a unor decizii arbitrare ale autoritatilor administratiei publice". Apreciaza ca aceste reglementari sunt contrare prevederilor art. 43 alin. (1) si ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si litigii de munca considera ca nu poate fi analizata constitutionalitatea art. 5 din Legea nr. 29/1990, intrucat acest text de lege a intrat in vigoare anterior adoptarii Constitutiei. De altfel, "instituirea unei proceduri prealabile investirii instantei nu echivaleaza cu ingradirea accesului la justitie, ci doar conditioneaza acest acces de sesizarea organului administrativ emitent cu o cerere privind desfiintarea propriului act". In ceea ce priveste dispozitiile art. 28 din Legea nr. 50/1991, instanta apreciaza ca "desfiintarea pe cale administrativa a constructiilor edificate fara autorizatie pe domeniul public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale nu poate constitui in nici o situatie un abuz al autoritatii, ci un mijloc de asigurare a respectarii legii de catre cetateni".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
Guvernul apreciaza ca textul art. 5 din Legea nr. 29/1990 nu contravine accesului liber la justitie, intrucat "instituirea unei proceduri administrative prealabile sesizarii instantei judecatoresti este in interesul persoanei vatamate printr-un act administrativ, si anume acela de a obtine mai rapid din partea autoritatii emitente a actului o recunoastere a dreptului sau a interesului legitim pretins", fara a impiedica persoana nemultumita de modul de rezolvare a reclamatiei administrative sa se adreseze instantei judecatoresti. Prevederile art. 28 din Legea nr. 50/1991, respectiv sanctiunea desfiintarii constructiilor efectuate cu incalcarea dispozitiilor legale, nu contravin Constitutiei, iar deciziile organelor administratiei publice pot fi atacate la instanta de contencios administrativ. Astfel, exceptia ridicata este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie urmatoarele dispozitii legale:
- Art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, potrivit caruia: "Inainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera vatamat se va adresa pentru apararea dreptului sau, in termen de 30 de zile de la data cand i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevazut la art. 1 alin. 2, autoritatii emitente, care este obligata sa rezolve reclamatia in termen de 30 de zile de la aceasta.";
- Art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997 si modificata prin Legea nr. 453/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001, care prevede ca: "(1) Prin derogare de la prevederile art. 27, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor, vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de catre autoritatea administratiei publice locale competenta, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului.
(2) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) consiliile locale comunale, orasenesti, municipale ori judetene, dupa caz, pot contracta efectuarea acestor servicii cu societati comerciale, in conditiile legii."
Potrivit sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.";
- Art. 134 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;".
Examinand textele de lege criticate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:
Cu toate ca Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este anterioara Constitutiei din 1991, art. 5 din aceasta lege a ramas in vigoare, in sensul dispozitiilor art. 150 alin. (1) din Constitutie, intrucat prevederile sale nu contravin actualei Legi fundamentale.
In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca instituirea prin lege a unei proceduri administrative ori administrativ-jurisdictionale prealabile sesizarii instantelor judecatoresti nu este de natura sa ingradeasca exercitiul dreptului de acces liber la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, ci, dimpotriva, constituie o masura de protectie care nu poate avea ca efect, in nici un mod, limitarea accesului la justitie. De altfel, este de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui asemenea proceduri destinate, in general, sa asigure solutionarea mai rapida a unor categorii de litigii, descongestionarea instantelor judecatoresti de cauzele ce pot fi rezolvate pe aceasta cale si evitarea cheltuielilor de judecata (a se vedea Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, si Decizia nr. 134 din 20 octombrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 57 din 9 februarie 1999).
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, aceasta prevede obligativitatea obtinerii, de la organul administratiei publice locale competent, a unei autorizatii corespunzatoare pentru executarea lucrarilor de constructie, iar executarea unor lucrari fara autorizatie este considerata contraventie si sanctionata ca atare. Pe langa sanctiunea amenzii, legea prevede si sanctiunea desfiintarii constructiilor edificate fara autorizatie.
Conform regulii generale inscrise in art. 27 din lege, in cazul in care contravenientul nu se conformeaza dispozitiei privind desfiintarea constructiei realizate, autoritatea administratiei publice locale se adreseaza instantei judecatoresti competente, pentru a-l obliga pe contravenient sa desfiinteze constructia.
Art. 28 deroga de la aceasta regula generala, prevazand ca, in situatia neexecutarii benevole de catre contravenient a obligatiei de desfiintare a constructiei edificate pe domeniul public sau privat al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor, constructia respectiva va putea fi desfiintata pe cale administrativa de catre autoritatea administratiei publice locale competenta, fara a mai sesiza instanta judecatoreasca, pe cheltuiala contravenientului.
Curtea observa ca aceste reglementari legale nu au nici o legatura cu prevederile art. 43 sau 134 din Constitutie, a caror incalcare a fost sustinuta de catre autorul exceptiei.
Aplicarea si executarea unei sanctiuni contraventionale, inclusiv cea de confiscare a unor bunuri ori de desfiintare a unor lucrari de constructie, chiar daca au ca efect diminuarea patrimoniului contravenientului, nu pot fi considerate ca fiind contrare principiilor inscrise in art. 41 din Constitutie, privitoare la ocrotirea proprietatii private.
De asemenea, nici aplicarea si executarea sanctiunilor contraventionale de catre autoritatea administratiei publice locale in cadrul careia activeaza agentul constatator nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.
Pentru prevenirea ori eliminarea unor eventuale abuzuri, contravenientul are acces neingradit la justitie pentru a contesta realitatea constatarilor referitoare la savarsirea contraventiei, sanctiunea aplicata, precum si dispozitia autoritatii administratiei publice locale privind desfiintarea constructiilor edificate.

Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

CURTEA
In numele legii
DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 si ale art. 28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Bon & Ami Impex" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 2.341/CA/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si litigii de munca.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 13 mai 2003.

PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu

-----------

DECIZIE nr. 144 din 25 martie 2004 a Curtii Constitutionale

DECIZIE nr. 144 din 25 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 11 mai 2004

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Gheorghe Mitracu in Dosarul nr. 2.281/2003 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, prin mandatar, lipsind partea Primaria Municipiului Bucuresti, reprezentata prin primarul general, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate sustine admiterea acesteia, aratand ca textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale referitoare la protejarea dreptului de proprietate privata si celor privind obligatia statului de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca in acest sens exista o constanta jurisprudenta a Curtii si, intrucat nu au aparut elemente noi, solutia anterioara se impune a fi mentinuta.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 septembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 2.281/2003, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Gheorghe Mitracu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 3 din Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, restrang posibilitatea exercitarii neingradite a atributelor dreptului de proprietate, prin conditionarea obtinerii autorizatiei de constructie pentru lucrarile mentionate in textul de lege criticat.
Se sustine ca prevederile art. 27 alin. (1) lit. b) din aceeasi lege contravin "principiilor economice moderne", deoarece dau posibilitatea autoritatilor administratiei publice, care sunt organe ale statului, sa obtina, fara respectarea dispozitiilor constitutionale, desfiintarea constructiilor realizate.
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti apreciaza ca dreptul de proprietate este garantat de Constitutia Romaniei, insa legea poate stabili continutul si limitele acestei garantii. Acestea privesc sarcinile ce grefeaza proprietatea si au ca obiect respectarea regulilor de sistematizare, exploatare si urbanism. In acest context, art. 3 din Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, stabileste lucrarile pentru a caror edificare este necesara eliberarea autorizatiei de constructie, care constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.
Se apreciaza ca dispozitiile constitutionale referitoare la nivelul de trai nu au relevanta in raport cu prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, care reglementeaza cazurile si modalitatea in care autoritatea administratiei publice locale sesizeaza instanta de judecata pentru incadrarea lucrarilor in conditii de legalitate.
In concluzie, instanta apreciaza exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, ca fiind nefondata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, este neintemeiata. Se arata ca dreptul de proprietate isi pastreaza caracterul absolut chiar daca, prin exceptie, legiuitorul poate impune anumite restrictii in exercitarea acestuia, in considerarea realizarii sau protectiei unor obiective de interes general sau pentru alte ratiuni majore. Astfel, in conformitate cu prevederile constitutionale, legiuitorul a stabilit prin Legea nr. 50/1991 masuri pentru organizarea activitatii de autorizare a constructiilor, stabilind si conditiile in care se desfasoara aceasta activitate, fara a aduce atingere dreptului de proprietate in sine. Scopul acestor masuri este asigurarea interesului general privind protectia mediului si dezvoltarea durabila, precum si respectarea principiilor de urbanism si amenajarea teritoriului.
In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 47 alin. (1), se apreciaza ca acestea nu sunt incidente in cauza.
Avocatul Poporului retine ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, potrivit art. 44 din Constitutie, republicata. Astfel, reglementarea prin Legea nr. 50/1991 a lucrarilor pentru care se elibereaza autorizatie de construire nu contravine normelor constitutionale, regimul juridic al constructiilor neavand legatura cu ocrotirea dreptului de proprietate. Daca insa dobandirea dreptului de proprietate are loc fara respectarea conditiilor prevazute de lege sau daca exercitarea dreptului de proprietate se abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sanctiunile stabilite de lege, fara a se putea apara invocand principiul constitutional al ocrotirii proprietatii.
Se arata ca instituirea obligatiei de a obtine autorizatie de construire nu constituie o restrangere a exercitiului dreptului de proprietate, in sensul art. 53 din Constitutie, republicata, deoarece scopul acestei masuri este prevenirea consecintelor negative in cazul unor constructii necorespunzatoare.
Se retine ca raportarea la art. 47 din Constitutie, republicata, nu are incidenta in cauza, deoarece conditionarea executarii unor constructii de obtinerea unei autorizatii si sanctiunea desfiintarii constructiilor realizate fara respectarea conditiilor prevazute de lege nu aduc atingere dreptului cetatenilor la un nivel de trai decent.
In concluzie, se apreciaza ca dispozitiile art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Textele legale criticate au urmatorul continut:
- Art. 3: "Autorizatia de construire se elibereaza pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 8 lit. f);
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si de retehnologizare a celor existente;
d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire - noi si extinderi.";
- Art. 27 alin. (1) lit. b): "In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1), autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala s-a constatat contraventia va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz: [...]
b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal."
Ulterior sesizarii, Legea nr. 50/1991, republicata, a fost modificata si completata prin Legea nr. 401/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 749 din 27 octombrie 2003. Textele criticate au fost modificate dupa cum urmeaza:
- Art. 3 lit. a), c) si e): "Autorizatia de construire se elibereaza pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 8; [...]
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie, inclusiv lucrari de arta, retele si dotari tehnico-edilitare, lucrari hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare, lucrari de instalatii de infrastructura, noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente; [...]
e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de suprafata sau subterane."
- Art. 27 alin. (1) partea introductiva: "In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz:".
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 41, 43 si 49 din Constitutia Romaniei, care, ulterior sesizarii, a fost republicata cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare. Dupa republicare, textele constitutionale invocate au urmatoarea numerotare si continut:
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
- Art. 47: "(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
In aceasta situatie Curtea Constitutionala constata ca, desi textele de lege criticate ca fiind neconstitutionale au fost modificate ulterior sesizarii sale prin Incheierea din 10 septembrie 2003, in noua redactare se pastreaza solutia legislativa dinaintea modificarilor, astfel incat motivele de neconstitutionalitate formulate de autorul exceptiei subzista.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, potrivit Legii nr. 50/1991, republicata, constructiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, ce reprezinta actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. Textele de lege criticate sanctioneaza contraventional executarea de lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, fara autorizatie de construire.
Curtea nu poate retine critica de neconstitutionalitate, intrucat aceasta neaga legiuitorului competenta conferita prin Constitutie de a reglementa cadrul in care titularul unui drept are posibilitatea sa si-l valorifice, luand in considerare drepturile si interesele legitime ale celorlalti titulari, pe care este tinut sa le respecte.
Absolutizarea exercitiului unui drept ar avea ca revers negarea drepturilor altor titulari, carora autoritatea statala le datoreaza in egala masura ocrotire, situatie de neconceput intr-un stat de drept, dar pe care autorul exceptiei, tributar unei viziuni pro causa, determinate de interesul sau exclusiv, intelege sa o ignore.
Intrucat chiar textul constitutional referitor la garantarea dreptului de proprietate statorniceste ca limitele si continutul acestuia sunt stabilite prin lege, sanctiunea desfiintarii constructiilor realizate fara respectarea conditiilor prevazute de lege nu contravine normelor constitutionale. De asemenea, alin. (7) al art. 44 din Constitutie, republicata, prevede ca dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. Asa fiind, desfiintarea constructiilor realizate fara drept reprezinta o sanctiune si in dreptul civil, iar continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control constituie, potrivit art. 21 din Legea nr. 50/1991, infractiune.
Fata de obiectul de reglementare al normei deduse controlului de constitutionalitate si in raport cu sustinerile autorului exceptiei, Curtea constata ca art. 47 din Constitutie, republicata, nu are relevanta in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, dreptul cetatenilor la un nivel de trai decent nefiind afectat de textele de lege criticate.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

CURTEA
In numele legii
DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 27 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Gheorghe Mitracu in Dosarul nr. 2.281/2003 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 martie 2004.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

------